CANTECUL POTIRULUI - Nichifor Crainic

Cand holda taiata de seceri fu gata ,
Bunicul si tata
lasara o chita de spice-n picioare,
legand-o cucernic cu fir de cicoare;
iar spicele-n soare sclipeau matasos
sa-nchipuie barba lui Domnu' Hristos.


Cand painea-n cuptor semana cu arama
Bunica si mama
scotand-o sfielnic cu semnele crucii,
purtau parca moaste cinstite si lucii.
Ca painea , dand abur cu dulce miros
parea ca e fata lui Domnu' Hristos.


Si iata potirul la gura te aduce
Iisuse Hristoase, Tu jertfa pe cruce,
hraneste-ma , Mama de Sfant Dumnezeu.


Ca bobul in spice si mustu-n ciorchine
Esti totul in toate si toate prin Tine
Tu, Painea de-a pururi a Neamului meu.


Din coarda de vita ce-nfasura crama
Bunica si mama
mi-au rupt un ciorchine, spunandu-mi povestea:
Copile, graira, broboanele acestea
sunt lacrimi de mama varsate prinos
la caznele Domnului nostru Hristos.


Apoi cand culesul de struguri fu gata
bunicul si tata
in joc de calcaie zdrobind nestemate 
ce lasa ca rana siroaie inspumate
Copile, graira, e must sangeros
din inima Domnului nostru Hristos.


Si iata potirul la gura Te-aduce
Iisuse Hristoase, Tu jertfa pe cruce;
Adapa-ma seva de Sfant Dumnezeu
ca bobul in spice si mustu-n ciorchine

esti totul in toate si toate prin Tine
Tu, vinul de-a pururi al Neamului meu.


Podgorii bogate si lanuri manoase,
pamantul acesta, Iisuse Hristoase,
e raiul in care ne-a vrut Dumnezeu.
Priveste-te in vie si vezi-te-n grane
si sangera-n struguri si frange-te-n paine
Tu, Viata de-a pururi a Neamului meu.